Povestea revoltătoare a sebeșenilor care au văzut moartea cu ochii, fără să...

Povestea revoltătoare a sebeșenilor care au văzut moartea cu ochii, fără să fie bolnavi

0

Protestele care au cuprins orașul Sebeș în ultimele trei luni au ca principal mesaj reducerea poluării și creșterea calității aerului, cu scopul declarat de a proteja sănătatea sebeșenilor. Principalele mesaje pe care protestatarii din organizațiile de mediu le propagă în rândul membrilor comunității sebeșene vizează efectul nociv al imisiilor de formaldehidă și o potențială legătură între această substanță și apariția unei boli nemiloase – cancerul.

Cu toate acestea, celor care susțin că imisiile de formaldehidă ar putea fi răspunzătoare și direct responsabile de apariția cancerului le răspund alte voci, la fel de puternice, care arată că nu există nicio legătură cauzală demonstrată între cele două. Astfel, din studiile efectuate de către Institutul Național de Sănătate Publică, împreună cu Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj, reiese faptul că orașul Sebeș are o medie a frecvenței de pacienți diagnosticați cu cancer de 0,45%, în raportările din anii 2011-2013. Comparativ, orașe precum Blajul și Aiudul au o medie de 0,49%, respectiv 0,61%. Deci, sensibil la mai mare, în condițiile unei expuneri rezonabili mai mici la factori de poluare locali.

Mai mult decât atât, oncologii înșiși infirmă legătura directă dintre expunerea la formaldehidă și cancer. Cancerul este o boală care se declanșează ca urmare a “ruperii” unui mecanism de control al distrugerii celulelor canceroase. Astfel, oamenii produc celule canceroase în mod curent și sunt identificate și distruse de către diferite mecanisme din oganismul uman. Atunci când aceste mecanisme nu mai funcționează, apare boala. Mai mult, unii oameni au susceptibilitate mai crescută decât alții în declanșarea bolii, susceptibilitate influențată fie de factori genetici, fie de cauze imunologice, hormonale sau care țin de stilul de viață. “În localitatea Sebeș, ca și în orice altă localitate din lume, expunerea populației la formaldehidă este rezultatul generării acesteia din diferite surse: trafic, industrie, surse multiple din interior. La fel ca în toate evidențele de specialitate din lume, și în localitatea Sebeș, populația are expunere mai crescută la formaldehidă în interior (obiectele din case, mașini etc) și nu din exterior. Să nu uităm că 90% din timp îl petrecem în interior, nu în exterior”, declară medicii.
Discuțiile aprinse pe marginea acestui subiect au generat panică în rândul sebeșenilor care își manifestă, în mod firesc, îngrijoararea și cer informații care să lămurească situația: pot imisiile de formaldehidă să le degenereze starea de sănătate?

La fiecare persoană nou diagnosticată cu cancer, întrebările lor sunt și mai puternic conturate. Iar la fiecare infirmare a prognosticului inițial, oamenii se simt îndreptățiți să ceară lămuriri – unde și de ce s-a greșit, dar, mai ales, cât de real este pericolul la care spun organizațiile de mediu că ne expunem? Cu o asemenea cumpănă s-a confruntat și Fănică Tesmeneanu, un electrician care, de peste 25 de ani, lucrează în industria lemnului. Din aceștia, peste 11 ani i-a petrecut ca membru al unei echipe de 21 de persoane de la Kronospan Sebeș, care se ocupă de verificarea și întreținerea instalațiilor electrice și de verificarea cabinelor electrice. Are o meserie pe care o face cu plăcere și care i-a adus, de-a lungul timpului, satisfacții personale și profesionale deopotrivă.
În urmă cu șapte ani, însă, a trecut prin ce mai dificilă perioadă a vieții sale – în urma unui examen medical, a primit un diagnostic nemilos: cancer. Aflat sub efectul șocului inițial, domnul Fănică Tesmeneanu a căutat și o a doua părere, refuzând să accepte diagnosticul. A apelat la serviciile medicilor oncologi din Cluj, unde a refăcut analizele necesare, inclusiv Computer Tomograf, iar rezultatele au infirmat diagnosticul crunt.
Domnul Tesmeneanu nu este, însă, singurul caz de diagnosticare greșită cu cancer. Se cunosc cel puțin 20 de alte astfel de cazuri, ceea ce pune sub o altă lumină numeroasele asocieri care s-au făcut în ultima vreme între formaldehidă și cancer, în condițiile în care numeroasele studii epidemiologice efectuate de instituții certificate nu au putut stabili o legătură directă între cele două.

Ceea ce este important ca membrii comunității sebeșene să înțeleagă este că sunt extrem de multe substanțe care ar putea avea potențial cancerigen cu care oamenii intră în contact în fiecare zi prin alimentele pe care le consumă, apa de băut, interiorul locuințelor și mediul exterior. Acestea sunt reglementate de către Organismele Internaționale de Specialitate astfel încât să nu declanșeze boli incurabile acelor grupuri de oameni expusi. În plus, concentrațiile de formaldehidă măsurate în exterior se încadrează în limitele reglementate prin legislație și au fost stabilite în conformitate cu normele de siguranță impuse de aceleași Organismele Internaționale de Specialitate.
Măsurătorile oficiale par să confirme ceea ce spun și medicii, în condițiile în care au arătat că valorile concentrațiilor măsurate se încadrează în acele concentrații maxime admisibile, așa cum, de altfel, se întâmplă în toată lume, acolo unde se desfășoară asemenea activități economice.

REP:Acum 7 ani ați participat împreuna cu alți 20 de colegi la o examinare medicală efectuată de Dr. Curcă și ați primit un diagnostic nemilos. Despre ce a fost vorba?

Fănică Tesmeneanu: Așa este. În urmă cu 7 ani, am primit cea mai cumplită veste din viața mea, atunci când Dr. Curcă mi-a spus că am cancer. Am simțit că toată lumea mea se prăbușește.

REP:Ce s-a întâmplat după diagnosticare?


Fănică Tesmeneanu: Nu puteam să cred și să accept că așa ceva mi se poate întâmpla, așa că am decis să caut și o a doua părere. M-am dus la Cluj, unde am făcut toate analizele necesare, inclusiv Computer Tomograf. Am plătit mulți bani, dar am considerat că merită fiecare leu, pentru că era viața mea în joc. Din fericire, atunci când a venit rezultatul, a fost foarte clar: nu aveam cancer. Numai eu știu cum am trăit acele doua luni între diagnosticul dat de dr. Curcă și rezultatul negativ de la Cluj.