Interviu cu Dorin Nistor, consilier local al municipiului Sebeş.

Interviu cu Dorin Nistor, consilier local al municipiului Sebeş.

1
  • Ziarul Sebesanul – Ce ne puteti spune despre Sebes ?
  • Ziarul Sebesanul - Sunteţi consilier local si doriţi să deveniţi primarul Sebesului . De ce?
  • Ziarul Sebesanul - Afirmaţi că aţi ajuns să cunoaşteţi în amănunt oraşul. Care sunt principalele  probleme?
  • Ziarul Sebesanul – Care sunt priorităţile dumneavoastră?
  • Ziarul Sebesanul – Aveti multe de făcut in Sebeş, trebuie finanţare. De unde?

 

Interviu cu Dorin Nistor, consilier local al municipiului Sebeş

 

        Ziarul Sebesanul –  Credeti ca Cetăţeni Sebeşului îşi doresc un oraş confortabil şi aspectuos.

 

         Dorin Nistor –  DA Să-l facem!

 

          Ziarul Sebesanul – Ce ne puteti spune despre Sebes .

 

Dorin Nistor  – Sebeşul este un oraş de nume şi renume vechi şi nou. A fost unul dintre cele mai importante oraşe medievale din Transilvania, una dintre cele şapte cetăţi care au dat numele german al provinciei – Siebenburgen. A moştenit tradiţii, arhitectură… Astăzi Sebeşul este vestit pentru dezvoltarea sa economică, profitând din plin acum ca şi atunci, de aşezarea sa la intersecţia a două importante drumuri. Şi totuşi, un străin care trece prin Sebeş nu vede o aşezare dezvoltată pe măsura renumelui şi a posibilităţilor…

– Nu vede şi este păcat că dezvoltarea edilitară a Sebeşului nu a ţinut pasul cu dezvoltarea economică. Investitori avem, cetăţenii Sebeşului îşi doresc un oraş primitor cu vizitatorii şi confortabil pentru locuitorii săi, un aparat administrativ avem, dar este întotdeauna nevoie ca dorinţele, mijloacele materiale şi umane să să se întâlnească într-un punct comun, să fie coordonate, conduse pentru atingerea obiectivelor. Ori eu cred că asta îi lipseşte Sebeşului.

Ziarul Sebesanul - Sunteţi consilier local si doriţi să deveniţi primarul Sebesului . De ce?

Dorin Nistor – În parte v-am răspuns deja la întrebare. Dar am să completez adăugând că cei patru ani în care am fost consilier local mi-au oferit ocazia să cunosc în amănunt oraşul, oameni lui, posibilităţile. Şi am adăugat experienţei manageriale pe care o aveam deja şi experienţă administrativă, înţeleg mai bine cum merg treburile într-o primărie, care sunt relaţiile cu instituţiile şi colaboratorii de tot soiul, cum să prioritizezi realizarea unor obiective edilitare, pentru că, vă spun limpede şi sincer, niciodată, nicio primărie nu are destui bani pentru a realiza toate nevoile deodată. Şi aici intervine arta unui administrator bun şi desigur multă muncă.

Aminteaţi de imaginea de acum a Sebeşului. Schimbarea ei este unul dintre proiectele mele prioritare. Mă refer la artera principală căreia trebuie să-i redăm farmecul de altădată. Trebuie să găsim o soluţie pentru rezolvarea faţadelor clădirilor istorice, dar şi să investim în infrastructura de utilităţi în refacerea trotuarelor şi a parcărilor şi, îmi doresc mult, să refacem acele şanţuri deschise pe marginea drumului prin care curge apa, un specific al oraşelor săseşti, dar şi o dotare, să spun, pe care străzile Sebeşului au avut-o.

Ziarul Sebesanul - Afirmaţi că aţi ajuns să cunoaşteţi în amănunt oraşul. Care sunt principalele probleme?

Dorin Nistor – Infrastructura stradală, adică reţelele de apă potabilă, canalizare, trotuare, iluminatul public au nevoie de modernizare, de reabilitare, de extindere. Odată realizate aceste reţele va urma bineînțeles şi asfaltarea.  Din păcate încă avem străzi care nu au toate utilitățile sau cartiere unde energia electrică este furnizată pe organizare de şantier. E drept că sunt cartiere relativ noi, dar situaţia trebuie rezolvată. Avem şi foarte multe străzi unde reţelele de apă și canalizare care datează din anii ’70 – `80 și care trebuie înlocuite, iar străzile  modernizate: cartierul Valea Frumoasei, parţial cartierul Mihail Kogălniceanu, străzile Mureşului, Ion Creangă, Spicului, Tineretului, Arini, Zăvoi, Crângului, Aurel Vlaicu, 8 Martie, Fântâna de Aur, Progresului, Morii, Primăverii, Pripocului, Răzuga, Industria Mică, Crişan, Cânepişti, Parângului, Plopilor, Drumul Sibiului, Alunului, Florilor, Secaşului, Simion Bărnuţiu, Uliţa de Sus, Uliţa din Mijloc (Lancrăm), Mihai Eminescu, Unirii, Grădinilor (Petreşti) şi aproape integral străzile din Răhău, etc. Sunt destule! Dar nu putem să ne limităm numai la străzi. Mai avem şi centrul istoric, parcurile Tineretului şi Arini, unde este necesară împrospătarea vegetaţiei, refacerea aleilor, iar în Arini terenuri de sport, piste de biciclete, terenuri de sport, un ştrand, un patinoar artificial, pentru ca această zonă să-şi redobândească frumuseţea şi utilitatea pentru relaxarea şi sănătatea sebeşenilor şi nu numai a lor. Există şi posibilitatea de a finanţa astfel de lucrări din fonduri europene, din axa 5.2 a Programului Operaţional Regional, inclusiv cele de continuare a lucrărilor la barajul început de cei de la Hidroelectrica prin care s-ar amenaja un lac artificial care să aibă utilizări multiple: de agrement dar și de regularizare a râului Sebeș şi de sursă de apa pentru a alimenta șanțurile de pe marginea drumurilor de care vă spuneam mai sus. Parcul Arini va avea şi locuri speciale pentru grătar, și picnic, foișor pentru fanfară, loc de joacă pentru copii, mobilier urban modern… Sunt ani buni de când Biblioteca municipală nu are un sediu adecvat. Ar putea primi unul şi mă gândesc la Baia Populară, o clădire care trebuie reabilitată și pentru care deja există un proiect de transformare a ei în bibliotecă, un proiect care poate face obiectul unei cereri de finanțare din fonduri europene.

Reabilitarea spitalului este tot o problemă căreia o să-i acord o atenție deosebită. Este obligatoriu să încercăm depunerea unui proiect pe axa 8.1 din Programul Operațional Regional 2014-2020. Desigur acestea sunt doar câteva dintre obiectivele de realizarea cărora Sebeșul are nevoie pentru a fi un adevărat municipiu care să atragă investitori și locuitori. Sunt importante nu doar forța de muncă și conexiunile de transport, dar și calitatea vieții urbane.

Ziarul Sebesanul – Care sunt priorităţile dumneavoastră?

Dorin Nistor – Consider că administraţia trebuie să lucreze pentru oameni şi nu împotriva lor. Sunt convins că majoritatea oamenilor din Primăria Sebeş sunt foarte bine pregătiți profesional şi că vom face o echipă bună. Voi fi un partener pentru ei cu unicul scop de a găsi soluţii la orice problemă a sebeşenilor, mă refer în special la probleme legate de administrație. Din păcate, astăzi oamenii din administraţiile locale sunt prost plătiți ceea ce este o nedreptate pentru că ei sunt cei care pornesc dezvoltarea ţării, motiv pentru care voi lupta politic să îndrept această situaţie.

Cât despre priorităţi, ele vor fi „ordonate” în funcţie de resursa financiară de urgenţa rezolvării problemei, de maximizarea numărului de beneficiari ai unei investiţii, de capacitatea de execuţie. Dacă ar fi să prioritizez totuși, aş începe cu aspectele poate cel mai uşor de realizat: curăţenia în oraş şi reducerea numărului de câini comunitari, asigurarea ordinii publice pentru că Sebeşului trebuie să devină un oraş mai sigur decât este acum, întreținerea spațiilor verzi.

Mă voi îngriji să finalizăm proiectele începute în timp ce în paralel pregătim documentaţiile tehnice şi economice pentru cele noi, astfel încât să nu pierdem timpul. Voi demara proiectarea şi apoi desigur execuţia unui proiect privind reabilitarea, modernizarea şi extinderea iluminatului public la nivelul întreg oraş, vom inventaria toate străzile cu probleme şi întocmirea unui grafic privind introducerea în reabilitare/modernizare. Una dintre preocupările mele este suprapunerea nevoilor de investiţii ale Sebeşului cu finanțările europene nerambursabile pentru a depune cât mai multe proiecte. Nu vreau ca Sebeşul să piardă şi oportunităţile oferite de alocarea bugetară europeană 2014 – 2020, aşa cum le-a pierdut deja pe cele oferite de alocarea bugetară europeană 2007 – 2013. Nu mă refer aici doar la Programul Operaţional Regional, deşi acesta este dedicat administraţiilor locale, ci şi la toate celelelate finanţări şi programe.

       Ziarul Sebesanul – Infrastructura edilitară este foarte importantă, dar ea nu este totul. Sebeşul este oraşul în care a făcut primii paşi spre cunoaştere Lucian Blaga, este oraşul lui Carl Filtsch, al lui Radu Stanca…  Are o zestre culturală care trebuie, cred eu revigorată, readusă în prim plan. Cum vă propuneţi să sprijiniţi cultura?

        Dorin Nistor  – Nu numai cultura, ci şi sportul. Avem o sală de sport folosită de echipa de handbal. Dar cred că trebuie să încurajăm şi sporturile individuale, cum este atletismul, sau ciclismul, sau altele asemenea. Ori pentru asta avem nevoie de terenuri de sport şi uite aşa se leagă lucrurile, cu refacerea Parcului Arini, de exemplu. Nu poţi face sport, de masă sau de performanţă, dacă nu ai unde.Revenind la viaţa culturală a Sebeşului, da, avem aici nume mari şi aş adăuga celor spuse deja de dumneavoastră că Sebeşul este şi oraşul academicianului Dorin Pavel, cel căruia România îi datorează planul de amenajare hidrotehnică a râurilor, deci înclusiv contruirea salbei de hidrocentrale de pe Valea Sebeşului.

Îl avem şi pe Franz Binder, un celebru explorator de la care ne-au rămas o casă frumoasă în centrul Sebeşului şi câteva obiecte expuse în muzeu, dar despre care nu vorbim prea mult. Ei cred că s-ar putea construi în eveniment cultural şi în jurul acestui personaj, aşa cum avem deja evenimente dedicate celor pomeniţi mai devreme. Sigur că avem în Sebeş instituţii de cultură care ştiu mai bine decât administraţia locală cum să organizeze astfel de evenimente culturale. Dar noi ne putem spori implicarea şi putem contribui la o îmbogăţirea a calendarului cultural. Vom invita asociaţiile, fundaţiile care au ca obiect activitatea culturală sau sportivă să vină cu proiecte, pe care să le evaluăm şi din care să selectăm într-o competiţie în vederea finanţării.

       Ziarul Sebesanul – Aveti multe de făcut in Sebeş, trebuie finanţare. De unde?

       Dorin Nistor  – Avem desigur bugetul Sebeşului, dar nu vreau să mă limitez la el, ci să accesăm şi alte surse de finanţare, aşa cum au făcut alte oraşe, chiar aici aproape de noi, Alba Iulia, care s-a dezvoltat frumos şi consistent utilizând fondurile europene. Ele nu au fost inaccesibile Sebeşului, doar că edilul actual nu a ştiut cum să procedeze.

Este adevărat ca pentru exercițiul actual, 2014-2020, la nivelul Regiuni Centru din care facem parte sumele alocate prin Programul Operaţional Regional nu sunt mari și că încă există probleme legate de cât de pregătită este primăria Sebeș la nivelul documentaţiilor tehnice şi economice pentru a depune cereri de finanțare a proiectelor. Dar în același timp știm că încă ghidurile pe anumite axe nu au fost lansate spre consultare, altele vor fi modificate și relansate alături de acestea în martie și asta înseamnă că termenele de depunere pe diferite axe vor fi în toamnă – iarnă sau chiar în 2017. Eu sunt convins că vom reuși și la Sebeș să depunem și să ni se aprobe cereri de finanțare pe cât mai multe proiecte.

Sebeşul se încadrează pentru finanţări pe următoarele axe:
*3.1 Eficienţa energetică a clădirilor publice (înbunătăţirea izolației termice a clădirilor, înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienţă energetică ridicată și durată mare de viaţă).
Investiții în iluminatul public astfel încât să avem un iluminat cu consum redus și corpuri de iluminat cu durată de viaţă mai lungă, deci şi ci o economie în ceea ce priveşte întreţinerea. *3.2 Investiții destinate îmbunătăţiri transportului public urban, adică îmbunătăţirea stațiilor de transport, construirea/modernizarea/înlocuirea infrastructurii rutiere etc. *5.2  Realizarea de acțiuni destinate îmbunătăţirii mediului urban unde putem depune proiectele despre care am vorbit legate de modernizarea Parcului Arini. *8.1 Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale, adică reabilitarea/ modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii ambulatoriilor și infrastructurii de unități primiri urgenţe. *9.1 Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate, respectiv construirea de locuințe sociale, construirea de creșe și grădinițe, amenajarea spațiului urban degradat al comunității defavorizate, reabilitarea/modernizarea străzilor inclusiv a utilităților publice, zone verzi, zone pietonale, construirea/dotarea cu echipamente a infrastructurii întreprinderilor de economie socială. *10.1 Îmbunătăţirea infrastructurii educaționale, respectiv reabilitarea modernizarea și echiparea infrastructurii educaționale pentru învățământul general obligatoriu, construcţia/reabilitarea/modernizarea/extinderea şi/ sau echiparea infrastructurii educaționale liceul tehnologic. Noi vom încerca să depunem proiecte pe toate aceste axe, aşa că prima grijă va fi realizarea proiectelor tehnice şi a celorlalte documentaţii economice de care avem nevoie, şi aprobarea acestora de către consilierii locali. Şi mai avem şi surse de finanţare guvernamentală sau alocări de la Consiliul Judeţean Alba.

          Ziarul Sebesanul – Aminteaţi de Alba Iulia, ca de un exemplu de folosire a fondurilor europene. Între Alba Iulia şi Sebeş sunt doar 15 km. Credeţi că dezvoltarea celor două municipii va fi complementară?

           Dorin Nistor  – Evident! Deja avem oameni care lucrează la Sebeş, dar locuiesc la Alba Iulia. Şi viceversa! Distanţa dintre cele două oraşe este numai pe hartă de 15 km. Ea treptat se reduce prin construirea tot mai multor imobile, deocamdată în marea lor majoritate industriale, în spaţiul care desparte Alba Iulia de Sebeş. Oamenii în activitatea lor zilnică ne arată că Sebeşul şi Alba Iulia nu sunt rivale, ci surori şi că au multe de câştigat împreună.

 

– Vă mulţumesc!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  • cristi

    nicio întrebare despre POLUARE, despre faptul că s-a aflat în mijlocul miilor de oameni care acum un an cereau oprirea poluării…
    NEPĂSARE PE TOATE PLANURILE!!!