EXCLUSIV: Interviu cu Dorin Nistor, candidat la PMS

EXCLUSIV: Interviu cu Dorin Nistor, candidat la PMS

0

- Cum şi de ce aţi ales să candidaţi?

Nu aş vrea să vă răspund direct la această întrebare. E obiceiul politicienilor să o “lungeasca” la infinit, pe orice subiect, în orice moment, fără să spună mai nimic şi departe de a spune esenţialul iar, în ceea ce mă priveşte, sunt mult mai apropiat de administraţie decât de politică, fiind mai degrabă adeptul faptelor decât al vorbelor fără conţinut. Aş vrea ca răspunsurile să vină în timp şi într-o formă concretă.

Există, inevitabil, un punct de plecare care, în cazul meu, înseamnă o legătura profundă cu acest oraş, oraş în care eu m-am nascut. Există dorinţa de viaţă si muncă împărtăşită când înţelegi că nu poţi pretinde fără a oferi şi că a te implica este egal cu pasul pe care ar trebui să-l facem toţi pentru a schimba ceva. Din păcate, toate acestea se petrec în vremuri întortocheate cu valori răsturnate. Aşa că, prefer să nu devin mesagerul propriilor mele intenţii, să mă îndepărtez de afirmaţii goale de conţinut, lăsându-i pe sebeşeni să hotărască dacă ceea ce doresc şi, mai ales, ceea ce pot eu să le ofer, se ridică la nivelul aşteptărilor lor.

– Ce aţi remarcat, în calitate de consilier local, în anii în care aţi reprezentat sebeşenii?

Am spus şi mai devreme: nu e destul să constaţi. Asta e o rutină, luxul pe care şi-l permit cei care stau pe margine. Iar în ultimii ani, în administraţia locală din Sebeş, s-a stat în deplină contradicţie cu dezoltarea pe care a garantat-o oraşului forţa de muncă de aici, sebeşenii, cei care au fost baza dezvoltării economice din ultima perioadă.

Practic ei au muncit pentru oraş, iar oraşul, primarii şi administraţia nu le-au oferit mare lucru. Vorbim de un oraş cu un potenţial anual, tradus într-un buget de 13 milioane de euro, care şi-a întârziat enorm dezvoltarea edilitară şi condiţiile de viaţă. Daca luăm, de exemplu, lista cu contracandidaţii mei din această competiţie electorală, nu e foarte greu să găsim oameni care şi-au demonstrat indolenţa, ca sa nu zic incompetenţa, nu doar aici, local, ci şi la nivel de judeţ.

Când eşti “programat” să nu faci nimic, exact asta o să faci, oriunde ai fi pus, nu neapărat ales. Pe de altă parte, sunt un om realist si mi-e clar că incompetenţa unui concurent nu mă face pe mine mai competent, nefăcând nimic.

Tocmai de aceea, cu fiecare ocazie, am facut tot ceea ce a depins de mine, ca şi consilier, pentru a îndrepta lucrurile şi pentru a rezolva problemele sebeşenilor. Tot din acest considerent, resping această lentoare şi tocmai din acest motiv am chemat lângă mine oameni energici, independenţi şi capabili să ofere rezultate, nu promisiuni neonorate.

– Cu ce aţi incepe?

Aş fi aproape ispitit să spun cu orice dar, asta nu ar sta în apărarea realităţii şi a limitelor pe care le avem. Înaintea optimismului meu stă analiza. Nu sunt pregătit să fac promisiuni exagerate, dar sunt pregătit să fac tot ce se poate după mulţi ani în care nu s-a făcut mare lucru. Trebuie să ne îndreptăm atenţia asupra punctelor esenţiale, folosindu-ne de ceea ce ne-au indicat sebeşenii în chestionarele puse la dispoziţie, fără a ignora realitatea.

Vreau să recuperăm neajunsul de până acum în privinţa fondurilor europene. Sunt o sursă de finanţare ieftină şi sigură pentru lucrări esenţiale. Prioritare pentru noi sunt liniile de finanţare unde mai putem acţiona. Acestea ne pot aduce confort sporit si condiţii mai bune pentru copiii din fosta Şcoala nr. 1, actuala « Silviu Cărpinişan », Şcoala nr. 3 denumită acum Liceul cu Program Sportiv şi corpul de clădire de pe strada Viilor folosită de Liceul Tehnogic.

În egală măsură mă preocupa şi soarta învăţământului preşcolar. Avem posibilitatea de a utiliza fondurile europene pentru construirea unei creşe. De altfel, ar fi prima. În plus, ne dorim să avem şi două grădiniţe din care una în Valea Frumoasei. Toate investiţiile care decurg din aceste finanţări vor creşte calitatea vieţii cetăţenilor acestui oraş.

Există posibilitate de a susţine, cu parte din banii europeni, transformarea centrului, de la ce se vede până la infrastructura de utilităţi. Canalizarea şi apa sunt parte din reţeta obligatorie, iar diagnosticul e clar: trebuie schimbate! Toate firele operatorilor de telecomunicaţii vor intra în subteran, în canalizaţii tehnice. Suntem pregătiţi să facem lumină şi în privinţa iluminatului public.

Avem soluţii de finanţare pentru a transforma bezna în lumină şi consumul exagerat de kilowati în bani economisiţi şi salvaţi. Susţin şi încurajez recuperarea şi transformarea unui loc îndrăgit de sebeşeni, aflat tot în zona centrală : Parcul Tineretului.

Tot aici vom găsi un loc prin care să arătăm respect trecutului şi celor mai demni dintre înaintaşii noştri : un monument al erorilor. Sunt conştient că dincolo de a avea carosabil, trotuare, canalizare, trebuie să scoatem Sebeşul din zona de discreţie şi ezitare când vorbim de relaxare garantată, de parcuri, alei şi zone verzi. Constat cum competitorii mei îşi conferă reputaţia de diplomaţi, solicitând în presă un consens politic pentru binele Sebeşului.

Momentul potrivit pentru aşa ceva a fost în urmă cu mulţi ani, iar timpul lor s-a cam scurs. În loc de politica bună le propun politica lucrului şi a finanţărilor, zonă în care nici unul dintre ei nu a avut rezultat când s-a dorit să fie înscăunat primar.

– Ce ne spuneţi despre zonele rezidenţiale, cartierele Sebeşului?

Şi aici tot nevoile oamenilor primează. Partea bună este că noi chiar ştim ceea ce nu trebuie să ocolim. Repet cu bună ştiinta: 4 ani nu sunt destul pentru a recupera 20, dar în următorii 4 ani vom aduce şantiere importante în zona delimitată de străzile Crişan, Dorobanţi, Abatorului, acolo unde lumea a auzit doar poveşti despre aşternerea asflatului. Se impune deasemenea o intervenţie serioasă în cartierul de blocuri din zona Gaterului.

Nu vom ocoli nici zona descrisă de Drumul Sibiului, pornind de sub Motel până la Răstoacă, precum şi zona Zăvoi unde încercăm să impunem ca termen următorii ani pentru a transforma speranţa locuitorilor de aici în realitate şi normalitate.

Evident că vom finaliza lucrările de investiţii de pe str. I. Creangă şi toate celelalte începute. Sigur, sunt şi locuri care arată relativ bine, cum e cartierul Kogălniceanu, Valea Frumoasei, Aleea Lac şi Aleea Parc, însă nici aici nu e normal să spunem “gata”. Putem cosmetiza, putem rezolva urgent problema parcărilor, ghenelor de gunoi care trebuie îngropate, alte lucruri ştiute a fi nerezolvate, până cand îi vom ataşa şi acestor cartiere eticheta “de invidiat”. Vom duce graniţele şantierelor până acolo unde trebuie, în orice punct cardinal al Sebeşului, însă nu haotic, ci într-o manieră în care efortul financiar susţine un rezultat imediat. La Rahău, de pildă, trebuie să revenim, să suplimentăm şi să finalizăm lucrările de apă şi canalizare. Avem nevoie acolo şi de o staţie de epurare.

După această etapă, trebuie profilate drumurile, bordurate, practic pregătite de modernizare. În Petreşti ne preocupă, pentru început, străzile Grădinilor, Mihai Eminescu şi Unirii.

O să arătăm şi aici că pe primar nu trebuie să-l cunoşti decât prin munca lui, pornind de la drum până la amplasarea unui loc de joacă dorit de la mic la mare. Ne gândim şi la străzile Oituz, 24 Ianuarie si Molidului, dar nu de dragul momentului, pentru a fi pe placul alegătorului, ci pentru că aici trebuie intervenit şi modernizat. În Lancrăm, Uliţa din Mijloc si Uliţa de Sus, astăzi drumuri de pământ, pe care au umblat ani de zile politicieni chemând oamenii degeaba la vot, vor deveni străzi cum scrie la carte, cu rigole şi asfaltate.

– Credeţi că toate acestea sunt realizabile?

Prudenţa mă obligă sa fiu rezervat, dar să stiţi că mai sunt multe de rezolat. Un lucru la care ţin foarte mult este o zonă uitată şi părăsită, zonă pe care o vreau seara plină de oameni şi întinerită. La Parcul Arini mă refer. Nici nu ştiu cum pot descrie soarta de care a avut parte acest loc de suflet al Sebeşului… Şi nu vreau să mai trăim în trecut. Pe scurt, de la firul de iarbă, pâna la o nouă tribună în baza sportivă, îi vom reda acestui colţ de rai demnitatea.

Şi pentru a completa natura şi ceea ce ne-a oferit ea, vom deschide Râpa Roşie, nu printr-o minune ci printr-un drum care să poată asigura accesul oricui vrea să o admire. Ne gândim la o soluţie care poate implica chiar şi achiziţia de teren în zona Drumului Dăii.

N-aş vrea să termin fără să menţionez că vom încerca o colaborare cu ANL prin care să construim două blocuri de locuinţe în zona străzii Gaterului. Avem terenul potrivit. Vrem ca latura socială să însemne ceva cu adevărat important, tradus prin susţinerea spitalului şi prin sprijin acordat tineretului si vârstnicilor.