Astăzi prăznuim Naşterea Maicii Domnului

Astăzi prăznuim Naşterea Maicii Domnului

108

Luni prăznuim Naşterea Maicii Domnului
Dacă anul bisericesc se încheie cu o sărbătoare închinată Maicii Domnului, Adormirea Maicii Domnului pe 15 august, începutul anului bisericesc debutează tot cu o sărbătoare închinată Fecioarei Maria, Naşterea Maicii Domnului sau „Sfânta Maria cea Mică”, cum mai este cunoscută în popor. Aceasta este prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie. Ea este prăznuită în fiecare an, pe data de 8 septembrie. Sfânta Scriptură nu ne relatează acest eveniment, însă scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Tatăl Fecioarei Maria se numea Ioachim, iar mama se numea Ana şi era fiica preotului Matthan.
Pentru că ajunseseră la o vârstă înaintată şi nu aveau copii, Ioachim şi Ana au început să fie ironizaţi şi batjocoriţi de oameni. Lipsa copiilor, la evrei, în vremurile acelea, era considerată un blestem din partea lui Dumnezeu. Şi totuşi, Ioachim şi Ana nu s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, nici nu au renunţat la gândul că vor avea copii, rugându-se neîncetat pentru acest lucru. Tradiţia spune că în al cincizecilea an al căsătoriei lor, Marele Preot de la Templu a refuzat în public jertfa lor, numindu-i blestemaţi. Întristaţi, cei doi părinţi s-au îndreptat spre casa lor din Seforis şi au hotărât să se retragă fiecare pentru post şi rugăciune. După o vreme, îngerul Gavriil s-a arătat fiecăruia, spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea şi că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa. Tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi că va fi un vas ales lui Dumnezeu. În tradiţia populară, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. Bătrânii spun că în această zi rândunelele pleacă spre zonele calde, insectele încep să se ascundă în pământ, iar frigul îşi face simţită prezenţa. În Alba, mai multe mănăstiri şi biserici îşi vor prăznui hramul. Astfel, sâmbătă va fi hram la mănăstirea Oaşa, mănăstirea de la Râmeţ, mănăstirea Ţeţ, precum şi la Biserica din Galda de Jos.